Constituția de la Weimar a fost legea fundamentală a Republicii de la Weimar, statul german care a existat între 1919 și 1933, după Primul Război Mondial și prăbușirea Imperiului German.

Context istoric: După înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial (1918), împăratul Wilhelm al II-lea a abdicat.

Germania a fost transformată într-o republică parlamentară.

La 31 iulie 1919, Adunarea Națională Constituantă, întrunită la Weimar (nu la Berlin, din motive de securitate), a adoptat noua constituție. A intrat în vigoare pe 11 august 1919.